De două luni nu am putut să particip la Sfânta Liturghie din cauza rănii de picior. Camera mea este întotdeauna plină de Suflete Sfinte care așteaptă ca eu să le ofer Domnului nostru. De obicei, le-aș lua cu mine la Sfânta Liturghie și le-aș lăsa la poalele Altarului.
Cu toate acestea, în acești doi lunii când nu am putut să le duc la Sfânta Liturghie, în schimb, la cinci dimineața, i-am spus îngerul meu paza: „Îngerele meu pază, iați toți Sufletele Sfinte (din camera mea) la diferite biserici din Sydney și Parramatta și puneți-le la poalele Altarului Sfânt, iar când se celebrează Sfânta Liturghie, cereți Domnului Isus să aibă milostivire de ele și să le primească.”
Prin această rugăciune, multe suflete părăsesc camera mea, dar multe rămân în urmă.
Când vine timpul pentru sufletele purificate să intre în Răi, le vedeam uși de sticlă mari deschizându-se și observam cum sufletele intrau cu bucurie în Răi. Dar după o vreme, ușile de sticlă se inchideau brusc, ca niște uși automate, înaintea celorlalte suflete rămase, iar niciun alt sufllet nu mai putea intra.
Îngerul a explicat: „Ele nu pot intra în Răi pentru că încă nu sunt gata. Mai au nevoie de purificare.”