Am mers la Misa de Mijlocul Noaptei pentru a sărbători Nașterea Domnului nostru Isus Hristos. În timpul Misei, Domnul nostru Isus s-a arătat și mi-a spus: „Oferește-Mi pe toți aceia pe care îi oferi de obicei, în special Sufletele Sfinte. Toată suferința pe care ţi-am dat-o prin această perioadă a Adventului, ai produs mult fruct bun. Dacă ar fi putut să vezi astăzi, la Crăciun, cum s-a deschis Cerul și cât de mulți sufleti i-am ridicat, chiar din cea mai adâncă întuneric, lumina aurie venind ca o stea căzătoare şi tragând aceste suflete. Uite, nu au trebuit să fie ridicaţi la un nivel înalt al Purgatoriului. În schimb, s-au dus direct în Cer pentru că atâta har, iertare și milostivire pentru suflete mi-a fost dată de Mine la Crăciun.”
„Valentina, fiica Mea, am crezut că ţi voi spune şi vei fi foarte fericită pentru asta,” a zis Domnul nostru, zâmbind.
Am spus: „Oh, mulțumesc, Doamne, sunt foarte fericită.”
În timpul Adventului, am suferit dureri severe în picior pentru a-l consola pe Domnul nostru că este atât de ofensat de lume. Pe când Domnul nostru ridica aceste suflete din cea mai adâncă întunerică a Purgatoriului, unde erau împrăștiate ca cuiburi de matchuri, le-am văzut ridicate într-un fascicul de lumină, și în biserică am auzit cum cântau Lăudări Divine. A fost o vizune atât de fericită. Sufletele cântau: „Gloria lui Dumnezeu,” lăudându-L şi mulțumindu-I. Le-am auzit cântând „Aleluia, Aleluia” în unison și lăudându-L pe Dumnezeu cu o frumoasă melodie. Când intrau în Cer, sufletele își uitaseră toată suferința pe care o purtaseră în Purgatoriu.
Mulțumesc, Doamne, pentru tot ce ai făcut la Crăciun.